Recenzie
▪ Serie: Stephen Fry’s Greek Myths vol. 4
▪ Anul apariției: 2025 – la editura TREI
▪ Gen: mitologie
▪ Nr. pagini: 432
Odiseea este ultima parte din seria miturilor Greciei repovestite de Stephen Fry. Este clasica poveste creată de Homer a drumului lung către casă a lui Odiseu, reinterpretată de autor, în stilul propriu. Acțiunea este prezentată nu doar din perspectiva eroului, ci în paralel prezintă poveștile și altor personaje precum fiul lui Odiseu, Telemah, soția acestuia, Penelope, zeii și zeițele Greciei, și alții. Acest lucru oferă o imagine de ansamblu asupra aventurilor de pe mare și de pe uscat.
Povestea clasică a călătoriei de întoarcere acasă, în Itaca, a lui Odiseu după războiul din Troia este prezentată într-un mod diferit față de ce știam până acum, într-o notă umoristică, specifică autorului.
Ce mi-a plăcut la aceasta carte în mod special este stilul autorului de a spune povestea lui Odiseu. Asemenea și celorlalte 3 volume (Mythos, Eroii, Troia), mi se pare că tocmai acest stil umoristic de a prezenta faptele distinge această adaptare a clasicei mitologii grecești față de altele. Deși Odiseu a avut parte de încercări dificile în lungul său drum de aproape 10 ani pe mare, totul este prezentat optimist, ce scoate în evidență speranța personajului principal că într-un final va ajunge înapoi acasă, la familie. Practic, Stephen Fry reușește să transforme clasicul mit într-o poveste plină de umor și surprize la fiecare pagină.
Recunosc că înainte nu citeam mitologie, dar descoperind această serie, și știind despre Stephen Fry (acesta fiind și actor), am zis să încerc și acest gen și am fost foarte plăcut surprinsă. Tocmai de aceea mi se pare potrivită ca punct de start pentru cei ce nu am mai citit acest gen până acum. În plus, cartea se parcurge ușor și nu are legătură cu celelalte volume, fiind o acțiune distinctă. Deci, nu e neapărat să începi cu volumul 1, dacă vrei să te bucuri mai întâi de aventura lui Odiseu.
Odiseea lui Stephen Fry este o poveste despre curaj și încercări de tot felul, dar ideea principală care a rămas cu mine este aceea că, indiferent de piedici și greutăți, să nu renunți niciodată și să îți continui drumul înainte cu curaj.
